data: 12.06.2003

Stimata doamna, stimate domn,

Apropierea momentului in care, in plenul celor doua Camere ale Parlamentului, vor incepe discutiile privind revizuirea Constitutiei, ne ofera prilejul sa prezentam presei si publicului larg pozitia Asociatiei Pro Democratia cu privire la masura in care opiniile si propunerile societatii civile au fost luate in seama pana in prezent.

Amintim faptul ca, in vara anului 2002, Camera Deputatilor si Asociatia Pro Democratia au derulat, in parteneriat, un proiect – „Forumul Constitutional” , proiect ce a avut scopul de a asigura cadrul unei dezbateri intre toate componentele societatii civile asupra revizuirii Constitutiei. Pe perioadain care s-a derulat proiectul, s-au putut exprima opinii pe marginea acestui subiect:

in cadrul unor sesiuni de consultari/dezbateri desfasurate in Bucuresti, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi si Timisoara;

prin intermediul corespondentei scrise;

prin intermediul paginii „web” construite special pentru acest scop.

La sfarsitul consultarilor, coordonatorii Forumului au elaborat un raport cuprinzator referitor la opiniile si propunerile exprimate, raport pe care l-au prezentat fiecarui membru al Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constitutiei.
In materialul anexat sunt prezentate principalele propuneri de revizuire pe care cetatenii le-au facut cunoscute in cadrul Forumului Constitutional si, pentru fiecare dintre acestea, masura in care Comisia a dat curs propunerii respective sau nu.

Concluzia care ar putea fi trasa in urma analizarii acestui material este aceea ca, in ciuda unui numar aparent mare de propuneri care au fost incluse, de catre Comisia pentru revizuirea Constitutiei, in proiectul de revizuire pe care aceasta il propune Parlamentului, opiniile cetatenilor si ale reprezentantilor societatii civile au fost preluate in mod superficial.
Subiecte importante cum ar fi: stabilirea unor regiuni administrative, trecerea la un sistem parlamentar unicameral, clarificarea relatiilor dintre institutia Presedintelui, Parlament si Guvern, imbunatatirea reglementarile privind protectia sociala a muncii, ceruta de reprezentantii sindicatelor s.a. nu au fost rezolvate de catre Comisie in sensul opiniilor exprimate in cadrul Forumului Constitutional. Problema imunitatii parlamentare –foarte intens dezbatuta, nu numai in cadrul Forumului, a fost transata de o maniera nesatisfacatoare pentru cei care au participat la acest proces consultativ.

Merita a fi mentionate, totusi, doua succese inregistrate in efortul societatii civile de a influenta procesul de revizuire a Constitutiei: modificarile privind initiativa legislativa cetateneasca (reducerea numarului de semnaturi necesare de la 250.000 la 100.000) si stabilirea posibilitatii ca si cetatenii romani care au si o alta cetatenie sa poata detine functii si demnitati publice.

Ne exprimam speranta ca dezbaterile care se vor purta in plenul celor doua Camere sa aduca mai multe modificari de substanta, in sensul solicitarilor manifestate de societatea civila.


Cu stima,

Cristian Bratu, coordonator regional
Asociatia Pro Democratia - Clubul Timisoara


Anexa:

Analiza comparativa:

Texte din Constitutia in vigoare	Propuneri avansate in cadrul Forumului Constitutional	Texte din proiectul de revizuire a Constitutiei elaborat de Comisia Parlamentara
Art.3. (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete. In conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii.	Un numar de opinii exprimate, in numar nu foarte mare, insa destul de consistent argumentate, s-au referit la ideea de regionalizare, fie in sensul de a fi transformate actualele regiuni de dezvoltare in regiuni administrative, fie in sensul de a fi infiintate regiuni administrative pe structura regiunilor istorice si culturale.	Propunerea privind impartirea teritoriului tarii in regiuni cu caracter administrativ nu a fost insusita de catre Comisie.
Art.9. Sindicatele se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit cu statutele lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor.	Un procent de 0,51% dintre propuneri vizeaza modificarea art.9 al actualei Constitutii in sensul de a include, alaturi de sindicate, si asociatiile patronale, al caror statut si functionare ar urma sa fie reglementate in mod similar.( pag 41) Reprezentantii sindicatelor la consultarile din cadrul Forumului au propus inlocuirea termenului "salariat" cu cel de "lucrator" - termen folosit si in Conventia 87/98.	Prima dintre propuneri a fost preluata de catre Comisie, art.9 urmand sa aiba urmatoarea forma: "Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit cu statutele lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor si ale membrilor asociatiilor patronale sau profesionale". Propunerea cu privire la inlocuirea termenului "salariat" cu cel de lucrator nu a fost insusita de catre Comisie.
Art.16. alin (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, de persoanele care au numai cetatenie romana si domiciliul in tara.	In 0,1% din cererile de modificare a Constitutie se cere ca functiile si demnitatile publice sa poata fi ocupate si de persoane cu dubla cetatenie.	Propunerea a fost preluata, astfel incat alin. (3) al art.16 ar urma sa se modifice dupa cum urmeaza: "Functiile si demnitatile publice, civile sau militare pot fi ocupate de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara" (prin eliminarea cuvantului "numai", s-a creat posibilitatea ca si persoanele cu dubla cetatenie sa poata ocupa functii si demnitati publice).
Art.32. alin.(5) Institutiile de invatamant, inclusiv cele particulare, se infiinteaza si isi desfasoara activitatea in conditiile legii.	4,76% din cererile inregistrate solicita introducerea cultelor religioase recunoscute in sistemul educational.	Propunerea a fost preluata, forma pe care ar urma sa o ia art.32, alin.(5) fiind urmatoarea: "Invatamantul de toate gradele se desfasoara in unitati de stat, particulare si confesionale, in conditiile legii".
Art.38. (1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei si alegerea locului de munca sunt libere. (2) Salariatii au dreptul la protectia sociala a muncii. Masurile de protectie privesc securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii grele, precum si alte situatii specifice. (3) Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore. (4) La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii. (5) Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.	Reprezentantii sindicatelor au propus explicarea si detalierea, in textul Constitutiei, a notiunii de protectie sociala a muncii, astfel incat, in afara de ceea ce textul prevede deja, ar mai trebui adaugate prevederi legate de demnitatea la locul de munca, protectia propriilor creante in caz de insolvabilitate, protectia intereselor economice si sociale, dreptul la informare si consultare in cadrul intreprinderii, dreptul de participare la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca in cadrul intreprinderii.	Aceste propuneri nu au fost insusite de catre Comisia parlamentara pentru revizuirea Constitutiei.
Art.41. alin.(2) Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titulari. Cetatenii straini si apatrizi nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.	Opinia sustinuta in covarsitoarea majoritate a propunerilor (96,79%) este ca sintagma folosita in Constitutie sa nu mai fie "ocrotita", ci garantata. Dreptul cetatenilor straini de a detine terenuri in Romania este sustinut de 1,9% din propuneri. O solutie de compromis care a fost sugerata este aceea ca acest drept sa fie permis numai fata de cetatenii Uniunii Europene si/sau numai pe baza de reciprocitate.	Aceasta propunere a fost agreata de catre Comisie, care a propus urmatoarea forma a alin.(2) al art.41: "Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala".
Art.46. "Persoanele handicapate se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamant, de instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.	Propunerile vizeaza inlocuirea termenului de "handicapat" cu o alta expresie, - "persoana cu handicap".	La articolul 46, termenii "persoane handicapate", si "handicapati" se inlocuiesc cu termenul "persoane cu handicap".
Art.46.1. - articol nou	Desi in numar redus, s-au inregistrat propuneri ca dreptul la un mediu curat, precum si obligatia puterilor publice de a veghea la protejarea mediului inconjurator sa fie prevazute intr-un articol distinct in Constitutie	Dupa art.46. se introduce un nou articol 46.1 cu urmatorul cuprins: Denumirea este "Ocrotirea mediului inconjurator". Cuprinsul articolului este: Art.46.1: "Statul si autoritatile publice sunt obligate sa ia masuri pentru ocrotirea si refacerea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic."
Art.48. alin. (3) Statul raspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare savarsite in procesele penale.	7,84% din propunerile inregistrate pe problema obligatiilor statului cer modificarea articolului 48 din Constitutie in sensul ca ar trebui precizat distinct ca statul raspunde patrimonial si pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare savarsite in procesele civile.	Art.48. alin. (3) se modifica si are urmatorul cuprins: "Statul raspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare."
Art.49. (2) Restrangerea (exercitiului unor drepturi sau al unor libertati) trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.	Exista un procent de 0, 2% dintre opiniile pe aceasta tema care cere eliminarea posibilitatii restrangerii acestor drepturi in anumite situatii.	Alineatul (2) al articolului 49 se modifica si are urmatorul cuprins: "Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia in care a determinat-o, sa fie facuta in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii".
Art.52. (2) Serviciul militar este obligatoriu pentru barbatii, cetatenii romani care au implinit varsta de 20 de ani, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.	59,50% dintre opinenti au cerut sa se elimine obligativitatea stagiului militar.24,92% dintre ei au propus varianta existentei stagiului militar, dar numai pe baza de voluntariat (ceea ce este, practic, echivalent cu propunerea de eliminare a obligativitatii serviciului militar).	Comisia si-a insusit opiniiile majoritare exprimate pe marginea acestui subiect, propunand modificarea art.52 alin.(2) dupa cum urmeaza: "Conditiile efectuarii serviciului militar pentru barbati, cetateni romani, care au implinit varsta de 20 ani, se vor stabili prin lege organica."
Art.58. (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.(2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.	Un numar foarte mare de participanti la consultarile din cadrul Forumului Constitutional au cerut un Parlament unicameral. Dintre cei care opteaza pentru sistemul bicameral, o mare parte si-au exprimat dorinta ca atributiile celor doua Camere sa fie clar diferentiate.	Comisia nu a preluat propunerea de a se trece la un sistem parlamentar unicameral.
Art.69. (1) Deputatul sau senatorul nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata, penala ori contraventionala, fara incuviintarea Camerei din care face parte, dupa ascultarea sa. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie.(2) In caz de infractiune flagranta, deputatul sau senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei. Ministrul justitiei va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.	Cei mai multi dintre participantii la Forum s-au exprimat in favoarea limitarii imunitatii parlamentare doar la declaratiile politice exprimate in Parlament. Altii au cerut ca imunitatea sa fie ridicata in mod automat in cazul cercetarii penale.	Comisia a optat pentru urmatoarea formula: "Art.69. (1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. (2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie."
Art.73. (1) Initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numar de cel putin 250.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete si in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.	77,16% din cei care au inaintat propuneri asupra reglementarii rolului Parlamentului cer reducerea numarului de semnaturi necesar pentru initiativa legislativa cetateneasca. Solutiile propuse se refera la praguri incepand de la 2500 la 100.000.	Comisia si-a insusit aceasta propunere, art.73, alin (1), optand pentru urmatoarea varianta: "Initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete si in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative."
Art.114. alin (4) In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta. Acestea intra in vigoare numai dupa depunerea lor la Parlament. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu.	13,46% dintre cei care a avut propuneri in cadrul Forumului Constitutional s-au referit la acest subiect si au cerut ca Guvernul sa-si pastreze dreptul de a emite ordonante de urgenta, dar aceste situatii sa fie strict si limitativ prevazute in textul constitutional.	Art.114. alin. (4) se modifica si are urmatorul cuprins: "In situatii extraordinare a caror reglementare nu comporta sub nici o forma amanarea, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta, avand obligatia motivarii in cuprinsul acestora a masurilor dispuse." Se introduce alineat nou: "Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale ale cetatenilor si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica."
Art.132. "Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din magistrati alesi, pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna."	33% cer asigurarea reprezentativitatii in Consiliul Superior al Magistraturii a intregii activitati judecatoresti.	Articolul 132 se modifica astfel: "Art 132. (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei."
Art.140.	Curtea Constitutionala reprezinta cel mai important garant al respectarii Constitutiei Romaniei.	Inaintea alineatului (1) al art.140 se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins: "(1) Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei."