data: 28.05.2003

Textul de Cod Electoral propus de Asociatia Pro Democratia versus proiectul de lege privind modificarea si completarea Legii 68/1992 in varianta adoptata de Camera Deputatilor


In luna septembrie 2001, Asociatia Pro Democratia (APD) a propus clasei politice un text de Cod Electoral care ar trebui sa cuprinda toate reglementarile cu privire la organizarea si desfasurarea alegerilor in Romania, indiferent de tipul acestora, si care ar trebui sa inlocuiasca, astfel, toate legile in vigoare care fac referire la acest domeniu. Textul de Cod Electoral cuprinde, printre altele, prevederi referitoare la infiintarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente - institutie autonoma si independenta, cu buget propriu aprobat de Parlamentul Romaniei. Conform propunerii APD, Autoritatii Electorale Permanente ar urma sa-i revina responsabilitatea de a asigura aplicarea si respectarea reglementarilor legale referitoare la organizarea si desfasurarea alegerilor, cu toate activitatile din timpul perioadelor electorale si din intervalele dintre doua perioade electorale pe care acest lucru le presupune.

In toamna anului 2002, Guvernul a inaintat Parlamentului un proiect de lege privind modificarea si completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului prin introducerea unor reglementari referitoare la infiintarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente. Asadar, Guvernul a optat pentru solutia de a reglementa activitatea unei autoritati publice care urmeaza sa aiba atributii in organizarea si desfasurarea alegerilor locale, a alegerilor parlamentare si a celor prezidentiale prin Legea care reglementeaza alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului. In proiectul de lege propus de Guvern se regasesc articole intregi preluate, cuvant cu cuvant, din textul de Cod Electoral propus de Asociatia Pro Democratia. Cu toate acestea, prin aspectele care il deosebesc de textul de Cod Electoral, proiectul de lege elaborat de Guvern si adoptat de catre cele doua Camere ale Parlamentului face din Autoritatea Electorala Permanenta o institutie subordonata puterii politice.


Cu stima,

Cristian Bratu, presedinte
Asociatia Pro Democratia - Clubul Timisoara


Anexa:

Asemanarile si deosebirile dintre cele doua variante:

Subiect	Solutia propusa de Asociatia Pro Democratia	Solutia propusa de Guvern si adoptata de cele doua Camere ale Parlamentului
Modalitatea de reglementare a infiintarii si functionarii AEP	Prin adoptarea unui Cod Electoral - lege unica pentru reglementarea tuturor aspectelor legate de organizarea si desfasurarea alegerilor.	Prin modificarea Legii 68/1992 cu privire la modificarea si completarea Legii 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului.
Denumirea institutiei	Autoritatea Electorala Permanenta	Idem.
Componenta	5 membri, absolventi ai unei institutii de invatamant superior cu experienta in domeniul juridic, economic, administrativ sau social, cetateni romani cu domiciliul in Romania, in varsta de minimum 25 de ani.	Un presedinte, ales dintre personalitatile cu pregatire si experienta in domeniul juridic sau administrativ, "ajutat" de doi vicepresedinti.
Persoane neeligibile pentru functia de membru al AEP	Cetateni romani care sunt membri ai unui partid politic, ai unei alte organizatii care participa la alegeri sau ai unei organizatii care sprijina un partid politic, care desfasoara orice alte activitati cu caracter politic, sunt sot sau ruda pana la gradul al patrulea cu Presedintele Romaniei, cu presedintii Camerei Deputatilor si al Senatului, cu membrii Guvernului sau cu presedintii partidelor politice, cetatenii care au cazier juridic.	Candidatii.
Modul de numire a membrilor AEP	1 de catre Presedintele Romaniei; 2 de catre Senat; 2 de catre Camera Deputatilor.	Presedintele, numit de catre Senat si Camera Deputatilor; Un vicepresedinte numit de catre Presedintele Romaniei; Un vicepresedinte numit de catre Primul-ministru.
Durata mandatului	6 ani, cu posibilitatea ca mandatul sa fie reinnoit o singura data; in fiecare an incepand cu cel de-al doilea an de functionare a AEP, unul dintre cele 5 locuri devin vacante, urmand sa fie ocupat printr-o noua numire.	8 ani, cu posibilitatea de reinnoire de un numar nelimitat de ori.
Structura	Birou central + birouri in fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare.	Idem.
Aparatul propriu	O structura executiva stabilita de catre AEP in limita a 20 de posturi la nivel central si a 24 de posturi in teritoriu, cate 3 pentru fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare.	Organizarea si functionarea aparatului propriu al Autoritatii Electorale Permanente, numarul de posturi, statutul personalului, atributiile si structura organizatorica se stabilesc prin regulamentul de functionare aprobat prin hotarare a Guvernului.
Bugetul	AEP elaboreaza proiectul propriului buget pe care il supune spre aprobare Parlamentului.	AEP elaboreaza proiectul propriului buget, care este aprobat prin legea bugetului de stat (al carui proiect este elaborat de Guvern).
Relatia cu Guvernul	AEP este o institutie independenta.	AEP supune Guvernului, spre aprobare, calendarul actiunilor din perioada electorala, AEP supune spre aprobare Guvernului proiectele de hotarari specifice bunei organizari si desfasurari a alegerilor, AEP elaboreaza propuneri de imbunatatire a sistemului electoral si le supune, spre insusire si exercitare a dreptului la initiativa legislativa, Guvernului.
Atributii in controlul finantarii vietii politice	AEP are responsabilitatea de a asigura controlul respectarii prevederilor legale cu privire la finantarea vietii politice (responsabilitate pe care ar urma sa o preia de la Curtea de Conturi, institutie careia ii revine in prezent).	Nu are.